„Zeul Soare” in Egiptul Antic

         

           Re a fost zeul egiptean, care de multe ori a fost numit si Re- Horakhty, sau Horus al orizontului. Pentru vechii egipteni, el este creatorul lumii, cel care ofera continuitate prin ciclul zi-noapte. Cel mai apropiat companion al sau a fost zeita Ma’at, zeita adevarului si ordinii.

          Re a fost deasemenea foarte aproape de faraon, regele Egiptului. Mergeau in paralel:  in timp ce faronul domnea pe pamant, zeul era cel care facea ordine in Univers. Se considera ca fiecare era o reflectie a celuilalt in oglinda. Se pare ca pana in dinastia a 2-a, nu se fac referiri la zeul Re, dar incepand din aceasta dinastie si pana in a 5-a acesta apare tot mai des. Incetul cu incetul, datorita acestei asemanari intre zeu-faraon, faronul va fi considerat ulterior atat zeu cat si om. El se va intruchipa in timpul dinastiei a-4-a in zeul soim Horus, devenind astfel numit “ fiul lui Re”.

          Incepand cu dinastia a- 5-a, cultul piramidelor devenise foarte important, ele fiind ridicate pe axa est-vestica a Soarelui. Deasemenea au fost construite si foarte multe temple solare pentru divinizarea acestuia. Si totusi, zeul Soare nu a avut niciodata, din ce sa cunoaste pana acum, un sanctuar cu o statuie apartinatoare. Imaginea lui era intotdeauna Soarele insusi. Tocmai din acest motiv, in fata templelor solare era ridicat cate un obelisc care devenea simbolul solar. Cel mai vechi templu pentru venerarea Soarelui a fost construit in orasul Heliopolis si care din pacate nu mai aexista acum, el fiind distrus.

          Si pentru ca faronul era considerat a fi chiar Soarele, trebuia descrisa traiectoria lui din aceasta lume in cea de dincolo. Acest lucru s-a intamplat in a 5-a dinastie, in piramida lui Unas, unde pentru prima data au aparut „textele piramidelor”. Aceste „texte” fac o referire foarte importanta despre zeul Soare si reprezinta primele desene intr-un mormant piramidal.

          Povestea aparitiei lumii incepe prin infatisarea Soarelui, sub numele de Atum, sub forma de piatra „ben –ben”in templul lui Benu- Pheonix din Heliopolis. Printr-o suflu il va crea pe Shu ( zeul aerului), iar printr-un stranut pe Tefnut ( zeita umiditatii). Cei doi zei se vor uni, nascandu-se mai apoi zeul Pamantului ( Geb) si zeita cerului ( Nut). Se spune ca intre cei doi, Geb si Nut exista o poveste de dragoste , dar din pacate interzisa de Re. Astfel ca cei doi au fost despartiti de Shu ( aerul). Din acest motiv azi , cerul este sus, pamantul jos iar la mijloc atmosfera. Cei doi au continuat a se intalni in secret, undeva …….la orizont. Astfel, zeita Nut ramane insarcinata. De aceasta „isprava” afla si zeul suprem, astfel interzicandu-i-se nasterea. Ea va fi ajutata de Thot, zeul intelepciunii, care va juca, pentru prima data in istorie, jocul zarurilor. Fiind foarte perspicace, va reusi sa impiedice Luna ( partenetrul de joc), a nu se ridica pe cer timp de 4 nopti. Se creeaza 4 zile in plus anului calendaristic, el devenind de 364 zile. Nefiind create de catre Re, el nu mai avea putere asupra lor, astfel ca zeita va naste mai apoi pe Osiris ( zeul oazelor si judecatorul lumii de apoi), Isis ( zeita magiei), Neftis si Seth ( zeul razboiului si al haosului). Astfel apare eneada de la Heliopolis.

                                                                                             

 

          Povestea continua cu Osiris, care a fost ucis de catre fratele sau Seth, datorita geloziei. Astfel, mitologia spune ca Osiris a fost numit judecatorul lumii de apoi iar Seth va fi luat in barca lui Re, datorita vicleniei lui, pentru a-l ajuta in traiectoria lui de la apus la rasarit, pe taramul mortilor.

          Desi Re nu a fost reprezentat niciodata langa o zeita, el are fii:  faraonul, regele care se uneste cu tatal sau in moarte, cat si zeita Hathor, reprezentata cu discul solar pe cap si careia i se spunea ” cea aurie”.

          In textele piramidale, Soarele este reprezentat in a doua si a treia lui forma, pe langa cea de disc solar ( 1). Este vorba despre Khepri, scarabeul ( 2) care il impinge pe Re spre rasarit; iar a 3-a forma ( Atum, capul de berbec) apare la apus cand zeita Nut il inghite, asta pentru a-i da din nou viata dimineata sub forma de Khepri. Deci iata ca si aici vorbim de ciclul: nastere, viata, moarte. El apare reprezentat la apus sub forma de barbat cu cap de berbec datorita faptului ca va deveni unul si acelasi cu Khnum, zeul apelor subterane.

          In timpul Regatului de mijloc ( perioada 2055 BC- 1759 BC), apare o legatura foarte stransa intre  Re si Osiris. Crezul muritorilor era acum ca ei devin Osiris prin moarte. Astfel, Osiris primeste un cu totul alt statut in aceasta perioada, fiind mult mai aproape de sufletele muritorilor. Tot in timpul acestui regat, Re va fi combinat cu alti zei, probabil din dorinta preotilor de a-i atribui o putere mai mare. Astfel Re, care era predominant in partea nordica se va uni cu zeul sudic Amun, iar impreuna vor deveni Amun-Re.

         In Regatul Nou ( 1539 BC- 1069 BC), referirile cu privire la Re sunt in cel mai inalt punct posibil. Acum putem vorbi de mormintele din „ Valea Regilor”, faimoasa Theba de pe malul vestic al orasului Luxor. Mormintele sunt impanzite de desene care arata traiectoria lui Re de la apus spre rasarit. Acum aceasta traiectorie este descrisa mult mai succint, pe ore. De exmplu: in a 5-a ora din noapte, Re moare si se uneste in trup cu Osiris. Si totusi, el va renaste iar in ora a 12-a el va rasari din nou ca si scarabeu. Aici, in aceste morminte Re este reprezentat sub forma de barbat cu cap de berbec.

         Deasemenea se cunosc mult mai multe despre Re, datorita si foilor de papirus lasate in urma de vechii egipteni.  Apare versiunea conform careia el organizeaza lumea de asa natura incat nu va mai trebui sa se amestece in problemele pamantenilor, lasand-u-l stapan pe Horus, regele.

           In unele temple ale acestui regat, apar curti deschise care adapostesc si un altar dedicat lui Re, iar la fiecare ora a zilei i se va canta cate un imn de adorare. In aceste temple, Soarele la rasarit este reprezentat sub forma de copil cu o suvita de par in laterala capului, iar Soarele, la miezul zilei, sub forma de om matur. Deasemenea, vor fi construite asa numitele ” lacuri sacre”, locul de purificare al preotilor innainte de rugaciuni, avand in vedere ca ele reprezentau oceanul primordial de unde s-a procreat Soarele ca si zeu suprem.

          Incetul cu incetul, foarte multi faraoni ai acestei perioade se vor identifica direct cu Soarele ( ex: Amenhotep III cat si fiul sau Amenhotep IV, care va fi denumit ereticul deoarece va crea o noua religie si anume cea” a discului solar”, ca singura reprezentare a lui Aton, noul zeu. Spre sfarsitul Regatului Nou, vechiul Re- Horakhty- Atum va lua forma lui Osiris, manifestarea nocturna  al lui Re.

           Re a continuat sa apara, sub diferite forme ce-i drept, si in timpul perioadei greco-romane, dar incetul cu incetul, spre inceputul primului mileniu el va disparea, probabil datorita  influentei altor popoare. Desi el inca mai facea parte din teologia egipteana, el nu mai era legat de soarta egiptenilor asa cum si preotii l-au uitat incetul cu incetul in interiorul templelor.